Emoțiile – te copleșesc sau te stimulează?
Discursul este pregătit, hainele așteaptă să fie îmbrăcate, te vezi deja pe scenă. Însă, odată cu apropierea momentului, corpul reacționează: mâinile devin reci și transpirate, vocea tremurândă, mintea puțin tulbure. Avem emoții. E de bine? E de rău? Cum să le înțelegem pentru a le folosi în favoarea noastră?
Până la o limită, emoțiile exprimă autenticitate, sinceritate, umanitate. Dincolo de acest prag, creează disconfort pentru ascultători și sugerează lipsa controlului. Așadar, cum poți să transmiți că „plângi pentru că pui pasiune în ceea ce spui” și nu pentru că „ți-e teamă” sau „nu te poți controla”? Iată mai jos câteva idei care m-au scos de multe ori din impas:
- Acceptă-ți emoțiile și nu le reprima! Ele sunt normale și te ajută să te mobilizezi. În plus, dau o notă de autenticitate discursului și fac mesajul mai ușor de reținut de către public.
- Observă emoțiile și încearcă să le canalizezi într-un mod constructiv. Ele sunt ca o alarmă care atenționează. Încearcă să faci liniște și să îți dai seama din ce direcții anunță „pericole”: te simți insuficient pregătit? Sau amenințat de prezența cuiva în public? Teama de necunoscut? Care sunt vulnerabilitățile?
- Util este să-ți faci un inventar al plusurilor și minusurilor. Scrise, nu doar în gând. Privindu-te onest în ochi și recunoscându-ți punctele forte sau aspectele ce au nevoie să fie îmbunătățite, atitudinea ți se va modifica considerabil. Poate că ai nevoie să-ți îmbunătățești vocea, să-ți învingi timiditatea sau să te documentezi mai serios asupra temei. Scrie pe hârtie și vei fi uimit de puterea scrisului.
- Fă o repetiție cu cineva cunoscut, de încredere, pentru un feedback obiectiv și o perspectivă diferită asupra situației. Validându-ți astfel valoarea, adaugi un plus de încredere pentru prestația cu public.
- Mută centrul de greutate de la grija obsesivă pentru perfecționarea ta către așteptările publicului: ce au ei nevoie să audă? Ce vor putea auzi numai de la tine, datorită experienței tale?
- Păstrează în minte o stare plăcută – emoții puternice trăite în fața unei mari bucurii – și readu-o în memorie pentru a spulbera teama. Exersează această stare atunci când repeți discursul pentru ca să poți apela la ea ușor.
- Zâmbește! Larg și forțat la început, antrenând cât mai mulți mușchi: limbajul corpului influențează creierul în redarea unei stări pozitive și vei ajunge să zâmbești natural. Vei vedea că zâmbetul face minuni și de această dată.
Aceasta este lista mea de bază, trusa de prim-ajutor. Cu sigurață că sunt și alte „trucuri” utile și tare m-aș bucura dacă le-ai împărtăși aici.
Articol scris de Luminița Ciobanu
Luminița Ciobanu este Content Manager la Public Speaking School. Absolventă a Universității Naționale de Muzică din București (Muzicologie) și a unui doctorat în domeniu, are o experiență de peste zece ani în domeniul editorial (redactor) și didactic (profesoară de pian). S-a alăturat echipei Public Speaking School prin programul de Internship demarat de Amalia Sterescu începând cu luna noiembrie 2014.