„Succesul se construiește cu pași mici și constanți”

Dacă îți dorești ceva trebuie să îndrăznești să ceri acel lucru. Am apreciat la Adrian Timofticiuc faptul că și-a propus să câștige 2 locuri la concurs și a îndrăznit să ceară acest lucru, unul din cele 2 locuri fiind pentru fratele său. Între timp și Sorin a trimis un eseu, pe care îl vom publica ulterior. Vă invităm cu drag să citiți un eseu despre perseverență și o relație frumoasă între frați.

De ce merit eu să câștig unul dintre cele 2 locuri gratuite la curs?

De ce nu?

Mi se pare un punct de vedere mai interesant de abordat. Pot găsi mai multe motive pentru care aș merita cele două locuri gratuite însă nu îmi trece prin cap niciunul pentru care nu. Și nici nu cred că aș putea găsi 1000 de cuvinte prin care să exprim această penurie de vreme ce 3 sunt de ajuns. Las deoparte ideea, inspirația nu mă ajută prea tare în această direcție.

– Pentru că vreau!

Toata lumea merită însă cei care primesc sunt cei care vor. Voința este cea care te duce unde vrei; și apoi te mână și mai departe. Da, vreau cele 2 locuri gratuite la curs. De ce le vreau, aceasta este întrebarea.

Ce înseamnă de fapt să vorbești în public? Înseamnă că ai ceva de comunicat, important sau interesant sau util pentru mai mulți oameni. Mai mulți oameni este de asemenea un termen generic, ca și public speaking, totul depinde de perspectivă. Pentru unii public speaking poate însemna să vorbești în fața unei audiențe într-un amfiteatru, pentru alții poate fi echivalent cu prestația unui actor pe scenă, iar pentru alții poate reprezenta clasicul scos la tablă. Chiar și o prezentare în fața colegilor de echipă poate reprezenta public speaking, aducând astfel într-un mediu relativ restrâns toată presiunea exercitată de o sală de mii de persoane. Tot te ridici în picioare, tot ești centrul atenției, tot trebuie să comunici ceva, tot trebuie să te înțeleaga lumea. De fapt nu trebuie, însă asta îți dorești (exclud aici retorica de tip manipulativ).

Deci te ridici în picioare și toți se uită la tine, tu fiind singurul cu puterea de a menține acele priviri asupra ta. Nu doar prin ceea ce spui, ci și prin cum spui și cum te comporți. Emoțiile pe care le ai în timpul unei astfel de prezentări pot fi interpretate ca nesiguranță: fie pentru ca nu știi suficient de bine subiectul fie pentru că nu ești suficient de convins de ceea ce spui. Oricum este mai puțin decât ceea ce dorești să realizezi. Nu vorbești doar de dragul de a vorbi, nu pentru că n-ai putea însă nu merită bagajul emoțional asociat vorbitului în public.

Cred cu tărie că sunt mulți oameni care au ceva de comunicat, mult mai mulți decât vedem practic. Iar cei pe care îi vedem, totuși, sunt cei care știu că nu este suficient să comunici, cei care au înteles că cea mai importană parte este ca audiența să înțeleagă. Transmiterea unui mesaj este centrul oricărui discurs și totodată partea cea mai dificilă, partea la care și eu mai am de lucrat, ca să pun și punctul pe “i”. Asta cred că este în esență provocarea public speaking și principalul motiv pentru care îmi scriu ideile în mod organizat: pentru a obține unul dintre cele 2 locuri gratuite la curs.

– Din curiozitate.

Da, din curiozitatea de a te cunoaște personal pe tine, Amalia, de a lucra cu și alături de tine pentru a-mi îmbunătăți discursul, de a vedea practic unde pot ajunge. Deh, uneori mi se pare că sunt mai curios decât femeile care vor să le știe pe toate :).

Am urmărit câteva discursuri pe care le-ai susținut în seriile de evenimente Business Days sau Leadership Summit și au fost scânteia curiozității mele. Nu doar că mi-au plăcut ca și mod de comunicare, m-au încântat. Am realizat că eu, ca și alții, am ce învăța de la un om de succes, mă pot dezvolta pe baza transferului de informații și experiență (o idee logică și evidentă care din păcate necesită și alte elemente în afară de logica pentru a deveni o forță motivatoare). Am realizat de asemenea că tu ești un astfel de om: un om de succes care nu doar că mă poate ajuta, mai mult, îmi oferă chiar și șansa de a o face. Este o oportunitate pe care nu am de gând sa o ratez.

– Pentru a oferi o șansă.

Da, cred că pot și aș vrea să profit de șansa de a câștiga nu doar 1 loc gratuit, ci pe amândouă, astfel încât la rândul meu să pot oferi cuiva o șansă. Nu prea mă mulțumesc cu puțin. 

Știu că și fratele meu, Sorin, își dorește să participe la acest curs. Amândoi am urmărit evenimentele de public speaking și amândoi avem o dorință puternică de a ne dezvolta, de a învăța. Este o persoană pe care o respect și o admir pentru voința de care dă dovadă, pentru încercarea continuă de a face ceea ce își dorește și îi place, pentru strădania de a o face bine. Pentru el îmi doresc să câștig al doilea loc gratuit. Nu știu dacă Sorin ți-ar trimite eseul; știu că are idei însă, din cate îl cunosc, cred că nu ar fi mulțumit de inspirația de a-l scrie și deci de forma finală. De aceea cred că și el merită un loc gratuit la cursul de public speaking. Ideile sunt foarte clare în minte, însă literele și cuvintele parcă nu reușesc să exprime gândurile cum trebuie, forma nu reflectă fidel fondul. Aici intervine instruirea privind organizarea ideilor în funcție de ceea ce vrei să transmiți, cui vrei să transmiți și cum vrei să transmiți.

Poate totuși Sorin mă va contrazice și va trimite eseul, nu știu. Știu doar că eu îmi doresc să câștig ambele locuri în răspuns și ca apreciere pentru un eseu minunat.

Am citit și recitit eseul mai bine de 3 ore, am corectat pe ici pe colo, am reformulat pe dincolo… mi se pare superb, e gata.

Însă nu-mi vine să cred ca am puțin peste 900 de cuvinte, am numărat de mai mult de cinci ori și mi se pare incredibil. Nu aș schimba absolut nimic din ceea ce am scris, nu aș modifica nimic, nu aș reformula nimic.

M-aș opri aici dacă n-ar fi un gând care nu-mi dă pace: mulți oameni se opresc la un pas de a-și atinge obiectivul, de a ajunge acolo unde își doresc, de a fi ceea ce își doresc. Eu vreau să fac parte dintre acei oameni care înțeleg că succesul  și care folosesc acest lucru zilnic, în tot ceea ce fac.

Acestea sunt cuvintele pe care dorința, pasiunea și perseverența m-au îndemnat să le scriu pentru a completa eseul. Dincolo de a atinge numărul necesar de cuvinte, am mers un pas mai departe decât aș fi crezut că pot.

Închei așa cum am inceput, în 3 cuvinte: voință, dorință, curiozitate!

De ce nu?